LA MULTI ANI 2010-2011! CRACIUN FERICIT! SARBATORI FERICITE!

<< LA MULTI ANI! CRACIUN FERICIT! SARBATORI FERICITE!


         * * *   C O N T A CT  E-mail:  AiCarteAiParte.Ioan@Gmail.Com
______________________________________
"Sibiu City/RO/E.U.=U.E.//Vineri, 24.12.2010"
                                                                             ***  analist, contabil, c. R.T.>>

CONTACT autor dec-2010

<< CONTACT autor carte: AiCarteAiParte.Ioan@Gmail.Com >>

***

____________________________________________________________

A T E N Ţ I E !!!

C O P Y R I G H T

FRAGMENTELE DIN ACEST DOCUMENT NU SUNT IDENTICE CU ORIGINALUL, NU SUNT IDENTICE CU FRAGMENTELE DIN CARTE!

* * *

FRAGMENTE DIN CARTEA

“Globalizarea şi noile perspective ale statului : statul naţional între colaps şi supravieţuire” ( volumul I ) / Răzvan-Ioan Tulpan , Sibiu , 2009.

______________________________________________________________

analist, contabil   RĂZVAN–IOAN TULPAN

G L O B A L I Z A R E A

Ş I   N O I L E   P E R S P E C T I V E   A L E   S T A T U L U I :

S T A T U L   N A Ţ I O N A L

Î N T R E   C O L A P S   Ş I   S U P R A V I E Ţ U I R E

Volumul I

S I B I U   2 0 0 9

__________________________________________________________________________

TULPAN , RĂZVAN – IOAN

Globalizarea şi noile perspective ale statului: statul naţional între colaps şi supravieţuire. ( volumul I ) / Răzvan-Ioan Tulpan , Sibiu , 2009.

1 vol.

206 p.

ISBN 978-973-0-068 [...]

Fiecare exemplar al acestei lucrări este marcat special, are serie şi număr de înregistrare! Multiplicarea, reproducerea textelor, parţial sau în totalitate este interzisă şi se poate pedepsi conform legilor, reglementărilor! Reproducerea de texte din această lucrare este posibilă numai în anumite condiţii, cu ACORDUL explicit, clar şi benevol al AUTORULUI !

Toate drepturile rezervate .

ADRESA DE CONTACT A AUTORULUI ESTE :

E – mail : aicarteaiparte.ioan@gmail.com

ISBN 978-973-0-068 [...]

* * *

Pas cu pas se ajunge la Roma .

Passo a passo si va a Roma .

Nu oricare om care ştie carte este înţelept .

Cuvintele te învaţă, exemplele te pun în mişcare – Exemplele bune sunt modele demne şi vrednice de urmat .

Credinţa şi hotărârile se macină dacă le cântăreşti prea mult .*

* Vezi lucrarea Munca reflectată în proverbele lumii, Editura Albatros, Bucureşti, 1972 - ( bibliografie ).

Drumul bătut ( ştiut ) este drum sigur .

Sfătuieşte-te cu cel mic şi cu cel mare şi apoi hotărăşte tu însuţi !

În viaţă ţine cont şi de părerea altor oameni .

Fii curajos, ferm, calculat şi ai încredere în tine însuţi .

Cel care nu face nimic (bun) învaţă să facă rău .*

* Vezi Munca reflectată în proverbele lumii.

Cel care pierde drumul ( calea ) este bucuros şi de cărare .

Nevoia chiar şi pe cei fricoşi îi face curajoşi ( îndrăzneţi ) .

Toate drumurile ( lucrurile ) încep cu primul pas .

Toate lucrurile ( lucrările ) au un început.

Faptele măreţe au nevoie de pregătiri mari, de conjuncturi favorabile şi de oameni adevăraţi. *

* Vezi Munca reflectată în proverbele lumii.

* * *

Mulţumiri pentru cei care m-au sprijinit şi m-au ajutat !

* * *

Oamenii, încă din vremuri străvechi spuneau :

“ Fiecare ( oricare ) drum începe cu primul pas. “

D r u m b u n !

Autorul

C U P R I N S

( volumul I )

Introducere……………….......……………………………………….21

Partea I

Capitolul 1. Elementele globalizării şi secolul XXI.............................29

1.1. Caracteristici generale ale globalizării.....................................29

1.2. Tipuri de globalizare...............................................................34

1.2.1. Globalizarea economică...........................................................34

1.2.2. Globalizarea socio-culturală....................................................40

1.2.3. Globalizarea politică........................................................48 , 74

1.2.4. Globalizarea criminalităţii organizate, a corupţiei şi a terorismului..........................................................................................49
1.2.5. Globalizarea poluării: aspecte diverse....................................58
1.2.5.1.Poluarea mediului, cosmetică, medicamentoasă şi alimentară............................................................................................59
1.2.5.2.Poluarea genetică, electromagnetică şi poluarea nucleară ( atomică ).............................................................................................69
* * *
Capitolul 2. Statul, naţiunea şi suveranitatea..................................... 83

2.1. Statul ca instituţie.......................................................................83

2.2. Elementele statului.....................................................................85

2.2.1. Populaţia.....................................................................................85

2.2.2. Teritoriul....................................................................................87

2.2.3. Puterea de stat............................................................................88

2.3. Forme de stat..............................................................................91

2.3.1. Statul unitar................................................................................91

2.3.2. Statul compus..............................................................................92

2.4. Forme de guvernământ:..............................................................98

Monocratia,oligarhia,democratia...............................................98

Monarhia, republica...................................................................99

2.5. Formele democraţiei..................................................................100

2.5.1.

2.5.2.
2.5.3.
2.6. Recunoaşterea internaţională....................................................103
* * *
Partea a II - a

Capitolul 3. Statul-naţiune. Globalizarea – cauză a schimbării .......117

3.1. Interacţiunile globalizare-stat....................... ............................117 3.2. Adaptarea statelor…..................................................................123

3.2.1. Asocierea statelor. Cazul Uniunii Europene..............................124

. 3.2.2. Schimbări instituţionale.............................................................128

3.3. Construcţia statelor şi suveranitatea..........................................132

3.4. Legitimitatea democratică în sfera internaţională......................137

3.5. Transformări în guvernare……………………........….............144

3.6. Statele în competiţie. …………………….…...........................146

3.7. Opoziţia asimetrică……..………………..............................…150

3.8. Lumea nouă - o imagine de ansamblu….......…..........…......…152

3.8.1. Mediul internaţional şi naţiunile….............…..……...…..........152

3.8.2. Reconfigurarea globală şi problemele intercivilizaţionale…....154

Capitolul 4. Globalizarea şi moralitatea ........................................161

4.1. Moralitatea, etica, conştiinţa versus Cutia Pandorei................161\

Concluzii...........................................................................................169

Bibliografie.......................................................................................185

ANEXA 1.........................................................................................193

analist, contabil Răzvan – Ioan Tulpan

                                  I N T R O D U C E R E

„Există, în ultimă analiză, tot atâtea civilizaţii şi culturi câte popoare există; dar sunt relativ puţine cele care […] au devenit civilizaţii istorice”. Sunt rare popoarele “care în decursul existenţei lor şi-au desfăşurat, pe multiple planuri, toate posibilităţile creatoare; care şi-au constituit un profil de o marcantă originalitate, ajungând astfel să se impună ca organisme viguroase, mature, complete, devenind adevărate modele pentru unele popoare din jur, şi deci au adus contribuţii substanţiale patrimoniului de valori al omenirii.” 1*

Pentru aceasta, aceste culturi şi civilizaţii merită respectate, promovate şi luate ca model pentru adevăratele valori seculare care le-au format, le-au cristalizat şi le-au ajutat a supravieţui peste secole şi milenii.

Practic fiecare naţiune, fiecare popor, fiecare comunitate cristalizată are propria identitate culturală, tradiţională şi psiho – spirituală.

Este evident faptul că lucrurile mari şi importante sunt zămislite din lucruri mărunte iar, nu de puţine ori, oamenii „mari” ai oricărui neam , ai oricărei comunităţi, „au în spate” oameni aparent mărunţi fără de care nimic nu ar fi fost realizat. Cu alte cuvinte, la baza oricărei construcţii gigantice, precum piramidele sau centurile de fortificaţii ale cetăţilor, stau micile blocuri de piatră, micile cărămizi, calfele, simplii meşteri şi lucrătorii simpli, adică cei de jos şi înaintaşii! Aşadar, se poate susţine şi prin graiul istoricului P.P. Panaitescu faptul că „în istorie soarta şi faptele unui om se lămuresc mai

1* NOTA Ovidiu Drimba, Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. I, vezi bilbliografia.
Globalizarea şi noile perspective ale statului:statul naţional între colaps şi supravieţuire

totdeauna prin legăturile lui de sânge, el merge pe căile pe care l-au împins strămoşii, păstrând ceva din dragostea sau din ura lor, din atmosfera şi mediul în care au crescut.”*. Adevărul adevărat este întotdeauna mai puternic, mai rezistent, mai strălucitor şi, în consecinţă, mai de preţ decât strălucitoarele aparenţe şi cosmetizări meşteşugit poleite care se prezintă de obicei ca realităţi şi „adevăruri” convenabile, plăcute, lejere şi tolerate. Acelaşi cercetător de valoare spune că „de altfel lumina adevărului este întotdeauna mai de preţuit decât cea meşteşugită a legendei.” 2*

A preţui pe semenii noştri, care sunt în fapt oameni ca şi noi, fără a face discriminare religioasă, etnică, lingvistică, culturală, sexuală ori de altă natură, înseamnă de fapt a preţui incredibila diversitate existentă, a ne preţui pe noi înşine!

Fie că ne place, fie că nu ne place, cu toţii trăim pe aceeaşi planetă, pe bunul Pământ, pe Planeta numită Terra - aşadar să ne străduim a convieţui în bune relaţii, laolaltă, “căci mai bine este a avea vecini buni şi prieteni, decât a avea duşmani” !

Şansa excepţională şi unică pe care o avem ca oameni, ca fiinţe raţionale ( în era actuală a începutului mileniului al III-lea : era globalizării, a comunicării, a informatizării, a comunicaţiilor, a cunoaşterii dincolo de limite ), şansa de a progresa cu adevărat cu toţii, ocaziile care ni se ivesc de a călători oriunde pe glob, şansa de a comunica oriunde şi ( aproape ) cu oricine în lume, de a cunoaşte oameni aflaţi la mii de mile / kilometri distanţă, această oportunitate de nerealizat şi chiar de neânchipuit în urmă cu 200 de ani, poate şi trebuie a fi fructificată în sensul bun, pozitiv al cuvântului, pentru dezvoltarea, emanciparea şi lărgirea orizontului de cunoaştere ( intelectuală, afectivă, dar şi spirituală ) al individului ( sărac

2* NOTA P. P. Panaitescu, Mihai Viteazul, Fundaţia Carol I, Bucureşti, 1936, pp. 11 şi 22.

analist, contabil Răzvan – Ioan Tulpan

sau bogat, bolnav sau sănătos, bărbat sau femeie, copil, tânăr sau vârstnic etc. ) , pentru progresul real şi palpabil la toate nivelurile şi în toate statele globului terestru, progres cu adevărat pozitiv / benefic al societăţii, al omenirii, al speciei umane – cu buna respectare a drepturilor şi libertăţilor umane, a mediului înconjurător, a faunei şi florei, dar şi cu responsabila respectare a universului, prin măsuri concertate pozitive, reale şi ferme, de stopare şi reducere a poluării şi de reală şi bună cooperare deschisă !

Cooperare, colaborare, unitate, etică, moralitate,credinţă, iubire, speranţă, muncă, perseverenţă, toleranţă, transparenţă - constituie doar câteva repere ( jaloane ) pe drumul ( traseul ) progresului real benefic al umanităţii, fără distrugerea minunatei şi generoasei Planete Albastre a Sistemului Solar numită Terra, Pământ ospitalier şi îndelung răbdător pe care trăim noi, oamenii, în mijlocul miraculoasei naturi !

* * *

„ Uniţi ( fiind ) vom învinge ! ”

( Domnitorul Mihai Viteazul / Mihai Bravul şi Domnitorul Alexandru Ioan Cuza )

“ But what is government itself but the greatest of all reflections on human nature ? ”

( James Madison , The Federalist Papers, 1787 – '88 ) **

** NOTA U.S. DEPT. of STATE [...], Bureau [...].

* * *

P A R T E A   I

analist, contabil Răzvan – Ioan Tulpan

<< Verba docent, exempla trahunt ! >>

<< Nu orice om care ştie carte este înţelept. >>

<< Sfătuieşte-te cu cel mic şi cu cel mare şi hotărăşte tu însuţi! >>

* C A P I T O L U L 1 *

E L E M E N T E L E G L O B A L I Z Ă R I I Ş I S E C O L U L XXI

1.1. CARACTERISTICI GENERALE ALE GLOBALIZĂRII
Globalizarea economică, socială, culturală, politică ( de natură infracţională sau noninfracţională ), globalizarea poluării mediului şi a genomului ( uman, animal, vegetal ), este un fenomen cu reală influenţă majoră atât asupra speciei ( rasei ) umane cât şi asupra planetei luate în ansamblul ei. Privind globalizarea, interacţiunile şi interdependenţele prin prisma dinamicii şi interacţiunii celor trei regnuri ( uman - animal, vegetal şi mineral ), prin prisma relaţiei cu Luna ( electromagnetismul satelitului natural al Terrei influenţează fluxul şi refluxul dar şi ciclul menstrual ), cu
Soarele, cu Sistemul Solar şi cu Universul, dar şi prin prisma interacţiunii şi interdependenţelor cu microcosmosul ( interior ) putem observa şi analiza din diverse unghiuri, de la diferite niveluri şi prin diferite lentile multiplele faţete, sfere, ramuri şi niveluri ale globalizării. Aşadar putem observa aspecte esenţiale, influente care ţin de planul fizic, psihic, spiritual etc..

Globalizarea, cu multitudinea de forme pe care le cuprinde se manifestă pe arii largi şi la diferite niveluri. În principal se vorbeşte despre globalizare economică, socială, culturală, politică, însă fenomenul are legături şi interferenţe extrem de răspândite, nefiind un fenomen izolat şi static. Procesele globale ample se manifestă în numeroase zone, la diferite nivele şi determină practic „mersul lumii”. Ea se referă la multiplicarea legăturilor şi interconexiunilor dintre statele şi societăţile care fac parte în prezent din sistemul mondial; evenimentele, activităţile desfăşurate într-o parte a lumii au consecinţe de impact semnificative pentru persoane şi comunităţi situate la mari distanţe una de alta. Globalizarea are două trăsături distincte : sfera de acţiune şi intensitatea. Ea presupune intensificarea nivelurilor de acţiune, interconectare sau interdependenţă între statele şi societăţile care alcătuiesc comunitatea mondială.¹

Într-o altă definire, se spune simplu că globalizarea, se referă la micşorarea lumii şi la mărirea gradului de conştientizare a lumii ca un întreg. De asemenea globalizarea mai este definită ca fiind „procesul prin care distanţa geografică devine un factor tot mai puţin important în stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor transfrontaliere de natură economică, politică şi socio – culturală”. Aşadar „reţelele de relaţii şi dependenţe

dobândesc un potenţial tot mai mare de a deveni internaţionale şi mondiale”².

Martin Albrow spunea (în anul de graţie 1990) că globalizarea se referă la toate acele procese prin care popoarele lumii sunt încorporate într-o singură societate mondială ( societatea globală )³.

O altă definiţie este dată de Anthony Giddens care vede globalizarea ca „intensificarea relaţiilor sociale în lumea întreagă, care leagă în asemenea măsură localităţi îndepărtate, încât evenimentele care au loc pe plan local sunt privite prin prisma altora similare la multe mile depărtare şi invers⁴”.

Ea este reţeaua globală care a adunat laolaltă comunicaţiile de pe această planetă, altă dată dispersate şi izolate, într-o dependenţă mutuală şi o unitate a „unei singure lumi” - o lume globală.

Globalizarea economiei mondiale este văzută ca un proces deosebit de dinamic al creşterii interdependenţelor dintre statele naţionale ca urmare a extinderii şi adâncirii legăturilor transnaţionale în tot mai largi şi mai variate sfere ale vieţii economice politice, sociale şi culturale şi având drept implicaţii faptul că problemele devin mai curând globale decât naţionale, cerând la rândul lor, o relaţionare mai curând globală decât naţională⁵.

Din punct de vedere economic, globalizarea desemnează ansamblul fenomenelor ce rezultă din descrierea cunoscută a economiilor spre vârfuri şi capitaluri străine.⁶ Astfel, în viziunea F.M.I. ea este definită prin „creşterea în interdependenţă economică a ţărilor din întreaga lume prin creşterea volumului şi a varietăţii tranzacţiilor de bunuri şi servicicii peste

graniţe, fluxul de capital internaţional mult mai liber şi mai rapid, dar şi o difuziune mai largă a tehnologiei”. B.M. ( Banca Mondială ) pune accentul pe „libertatea indivizilor şi firmelor de a iniţia tranzacţii economice voluntare cu rezidenţi ai altor ţări”.

Globalizarea desemnează ansamblul fenomenelor care rezultă din deschiderea crescândă a economiilor spre mărfuri şi capitaluri străine. George Soros defineşte globalizarea financiară ca fiind dezvoltarea pieţelor financiar globale, creşterea corporaţiilor transnaţionale şi dominaţia lor crescândă asupra economiilor naţionaleNOTA ⁷.

Globalizarea poate fi percepută şi ca un proces care constă în realizarea unei pieţe de dimensiuni mondiale. De asemenea multilateralismul, schimburile externe, delocalizarea, internaţionalizarea capitalului, interpenetrarea capitalului, adică interacţiunile şi interdependeţele variate, migraţia, noua diviziune internaţională a muncii, noul mediu competitiv, internaţionalizarea statului ( pe lângă alte numeroase aspecte care vor fi evidenţiate ) definesc globalizarea.

Importante schimbări au survenit în sfera transporturilor şi comunicaţiilor. Din punct de vedere cultural social, „anularea” tehnologică a distanţelor spaţio- temporale tinde să polarizeze societăţile în diverse grupuri. Societatea de consum a dobândit caractere globale, la fel şi piaţa forţei de muncă, turismul, informaţia⁸.

Cultura globală este departe de a fi monolitică. Există o falsă imagine a omogenităţii culturale, în fapt existând o cultură consumeristă, identităţi alterate şi alienate,de multe ori aflate în derivă. Se observă o decontextualizare a relaţiilor ( inter ) umane cu scoaterea relaţiilor sociale

din contexte locale de interacţiune şi cu restructurarea lor la distanţe nedefinite în spaţiu şi timp. Pe de altă parte însă adevăratele comunităţi se menţin strâns legate prin valorile morale, tradiţionale, naturale şi prin experienţele pe care membrii lor le împărtăşesc⁹. Astfel capitalul social este constituit într-un set de valori informale împărtăşite de membrii unui grup şi care le permite să colaboreze între ei. Anthony Giddens subliniază faptul că globalizarea de sus este proliferată de SUA şi Occident iar globalizarea de jos este proliferată de ONG-uri şi alte componente ale societăţii civile organizate. ¹⁰

Globalizarea afectează identitatea culturală care este văzută ca fiind cultura formată dintr-un set de practici simbolice, publice, modelate social şi reproduse istoric, ale unui grup sau societăţi. De asemenea identitatea culturală constă şi în modul în care o societate integrează obiceiuri şi tradiţii, simboluri despre propriul grup pornind de la acestea.

Indiferent de sfera în care acţionează ( economică, socio- culturală, politică, militară etc. ) globalizarea înseamnă schimbare, adaptare sau măcar tendinţe spre adaptare, integrare ( parţială sau completă ).

1.2.1.Globalizarea economică : investiţiile străine directe ( ISD ) şi CTN / CMN

1.2. TIPURI DE GLOBALIZARE

1.2.1. Globalizarea economică : investiţiile străine directe ( ISD ) şi companiile transnaţionale / multinaţionale ( CTN / CMN )

În plan economic este evidentă tendinţa de diminuare a puterii şi influenţei pieţelor naţionale, cu proliferarea Companiilor Multinaţionale/ Transnaţionale ( CMN/CTN ), a investiţiilor străine (Externe) directe (ISD)¹¹.

Astfel are loc transformarea CMN în CTN care vor avea un autentic capital delocalizat, fără o identitatea naţională specifică, cu un management internaţionalizat, dispuse de a se stabili oriunde în lume pentru a obţine cele mai sigure şi mai mari profituri. CTN nu se va mai baza pe o singură locaţie naţională importantă ca în cazul CMN, ci vor deservi pieţele globale prin intermediul operaţiunilor globale¹². Aşadar CTN se adaptează pentru a răspunde cererilor pieţei; se vor baza pe ISD şi nu pe producţia localizată- CMN / CTN şi ISD sunt foarte strâns corelate. CMN se bazează încă pe sediul de acasă ca centru pentru desfăşurarea activităţilor economice. Evident există puternice schimburi între CMN, însă internaţionalitatea producţiei nu reprezintă decât o latură a globalizării, la aceasta adăugându-se intens fluxuri de capital – în principal ISD care reprezintă vârful de lance al globalizării capitalului. Concentrarea fluxurilor de capital într-un număr mic de ţări coincide cu transformarea acestora în recipiente mari de ISD

analist, contabil Răzvan – Ioan Tulpan

care au devenit mai importante decât comerţul exterior, statele făcând eforturi considerabile de a atrage investiţii străine directe ( ISD ). Se observă amplasarea unor firme în funcţie de resursele naturale, în funcţie de costurile forţei de muncă ( deşi a scăzut considerabil folosirea forţei de muncă slab calificate sau necalificate ) şi de nivelul calificării, de nivelul producţiei şi de alţi factori. Se ţine seama de condiţiile particulare din fiecare ţară ( locaţie ).

Există mobilitatea de capital însă aceasta mobilitate nu produce proporţional o migrare masivă de investiţii şi de forţă de muncă dinspre ţările avansate înspre cele in curs de dezvoltare.

Mai degrabă este o concentrare mare de ISD în rândul economiilor industrializate avansate, în timp ce aşa numita lume a III- a rămâne relativ izolată ( excepţie o minoritate de state recent industrializate ); concentrarea este pe Triada - Europa, Japonia, America de Nord. Astfel se observă o dominaţie neîntreruptă a statelor avansate în privinţa ISD, în comerţ. Economia internaţională este aceea în care marii producători internaţionali ca şi cele mai importante centre de servicii şi comerţ financiar sunt puternic orientate spre exterior, mărind astfel performanţele comerţului internaţional¹³.

CMN au rol important în dezvoltarea economică, răspândesc bogăţia, munca tehnologică avansată, contribuind la ridicarea standardului de trai şi îmbunătăţirea mediului de afaceri, constituind astfel una dintre laturile cele mai vizibile ale globalizării¹⁴.

Baza competitivităţii lor o formează know-how-ul şi activitatea de cercetare-dezvoltare. Desfăşoară activităţi diverse cu operatori diverşi

1.2.1.Globalizarea economică : investiţiile străine directe ISD şi CTN / CMN

precum întreprinderile industriale, societăţi de inginerie, bănci internaţionale, organisme multilaterale de finanţare. Apariţia şi dezvoltare CMN a schimbat radical şi datele referitoare la concurenţă existând un suumun de legături. CMN a ajuns să modifice structura factorilor de producţie a multor ţări ca efect al modificării capitalului fizic şi uman, a tehnologiei în lume. Marii giganţi precum General Electric (SUA), Royal Dutch Shell (Oalnda, Marea Britanie), General Motors (SUA), IBM (SUA), Bayer AG (Germania), Toyota (Japonia), Nestle SA (Elveţia), Elf Aquintaine SA (Franţa), domină piaţa electronicii, a produselor petroliere, autoturismelor, alimentară, chimică, farmaceutică. ( SURSA : UNCTAD ).

Se realizează parteneriate strategice în principal în domeniul tehnologic. Se ajunge astfel la dependenţă mutuală cu cooperare între rivali dar şi la rivalitate / concurenţă ( cazul Pepsi-Cola / Coca - Cola ). Alianţe şi acorduri încheiate între firme permit coalizarea lor şi punerea la punct a unor tehnologii precum şi exploatarea în comun a unor resurse. Statele din Marea Triadă au elaborat şi pus în practică programe de dezvoltare tehnologică în cadrul industriilor strategice. Marile grupuri execută cercetare ştiinţifică aprofundată şi bine finanţată, beneficiind de laboratoare specializate care execută programe de cercetare dezvoltare. Crearea reţelelor globale de producţie a atras după sine intensificarea procesului de răspândire a tehnologiei. Totodată a crescut şi competiţia internaţională bazată nu pe preţ ci pe inovaţie. Rapida răspândire a tehnologiilor avansate a devenit pentru numeroase firme un substitut sau o formă complementară a tradiţionalelor investiţii străine ( externe ) directe ( ISD ).

În acest context ISD au crescut mai repede decât produsul. Procesul de liberalizare a regimului juridic a activităţii investiţionale a produs efecte multiple. Politicile guvernelor de atragere ISD şi de menţinere a unui cadru

analist, contabil Răzvan – Ioan Tulpan

concurenţial favorabil necesar pentru o bună alocare a resurselor , în ţările în curs de dezvoltare şi slab dezvoltate sunt în mod evident, orientate spre dezvoltare.¹⁵

Oricum statul a devenit mai atent în ceea ce priveşte crearea de noi locuri de muncă, transferul de tehnologie, efectele prezenţei firmelor străine asupra concurenţei interne, de asemenea acordă atenţie sporită productivităţii muncii şi competitivităţii .

Numărul mare de fuziuni şi achiziţii între firme şi de firme, transferurile de tehnologii, apariţia de noi inovaţii şi invenţii, precum şi modul de desfăşurare a comerţului fac ca statul să fie nevoit să acţioneze şi să monitorizeze cu multă atenţie manifestările induse de CMN / CTN şi ISD ( Investiţii Străine Directe ), în contextul în care expansiunea acestor tipuri de companii a dus la creşterea ISD ( în unele cazuri chiar simultan ), respectiv la sporirea fluxurilor investiţionale, acest lucru generând o influenţă puternica si vizibilă asupra pieţei / economiei.

Scăderea importanţei şi influenţei pieţelor naţionale, participarea la nivel regional sau / şi internaţional a economiilor, creşterea interdependenţelor / interpenetrărilor dovedesc că pieţele tradiţionale naţionale se dizolvă, tendinţele arătând că pieţele regionale şi mondiale ( pe diferite domenii ) sunt cele care există acum şi se extind, se fortifică.

____________________________________________________________

A T E N Ţ I E !!!

C O P Y R I G H T

FRAGMENTELE DIN ACEST DOCUMENT NU SUNT IDENTICE CU ORIGINALUL, NU SUNT IDENTICE CU FRAGMENTELE DIN CARTE!

____________________________________________________________

1.2.1.Globalizare economică : investiţiile străine directe ( ISD ), CTN şi CMN

În conjunctura internaţională ( din anul 2006 dar şi din anul 2009 ) este vizibil şi palpabil faptul că interesele de grup, statale şi de altă natură trasează direct direcţia evoluţiei sau involuţiei economiilor naţionale, iar interesele şi necesităţile oamenilor obişnuiţi, de la baza piramidei ( care practic sunt indispensabili şi susţin realmente întregul edificiu ) sunt prea puţin prezente în complexa ecuaţie a nivelului de trai şi a dezvoltării statelor lumii. Teama anumitor elite de a îşi pierde privilegiile ( de multe ori nelegitime, de care nu sunt întotdeauna vrednice ) duce la un blocaj al reprezentării nevoilor şi aspiraţiilor ( bune ale ) cetăţenilor. Orgoliul, aşa–zisa superioritate a membrilor „elitelor”, dorinţa nestăvilită de supremaţie, concurenţa sunt factori prezenţi determinanţi în evoluţie şi în nivelul real de reprezentare prin politicieni a intereselor electorilor.

Globalizarea economică poate fi privită sub patru mari aspecte respectiv fluxuri peste graniţe:

- fluxuri de bunuri şi servicii ;

- de capital ;

- de tehnologie ;

- de persoane ( migraţie ) .

Globalizarea are la bază liberalizarea –liberul schimb şi îndepărtarea barierelor. Reducerea tarifelor vamale şi o mai bună cooperare la nivel de state, de organizaţii, de companii constituie şi ele elemente ale proliferării globalizării. Acordurile GATT, Runda Uruguay, OMC, NAFTA, Tratatul de la Maastricht sunt doar câteva elemente de contribuţie la dezvoltarea economiei ( pe regiuni sau globale )¹⁶. Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional ( instituţii rezultate la Bretton Woods ) se numără printre instituţiile financiare reprezentative la nivel statal, regional şi mondial fiind

analist, contabil Răzvan – Ioan Tulpan

recunoscute ca atare, create pentru facilitarea comerţului internaţional şi a investiţiilor într-un mediu caracterizat prin restricţionarea fluxurilor de capital privat. În general, mişcările internaţionale de capital s-au accelerat la începutul anilor 80 pieţele financiare devenind cu adevărat globale la începutul anilor 90 după destrămarea Uniunii Sovietice. Concurenţa liberă la scară globală a eliberat talentele antreprenoriale şi creative şi a accelerat inovaţiile tehnologice. Influenţa instituţiilor precum BM, FMI a fost şi este covârşitoare, astfel că pe lângă efectele pozitive generate de BM şi FMI ( în principal acestea două instituţii ), există efecte negative, accentuându-se influenţarea, manipularea, constrângerea generate de acordare/neacordare de credite şi dependenţa de astfel de credite a statelor subdezvoltate şi a celor în curs de dezvoltare. Ajutorul internaţional slujeşte mai curând intereselor donatorilor în funcţie de interesele de securitate naţională întemeiate pe considerente de ordin geopolitic fără legătură directă cu nivelul de sărăcie sau cu caracteristicile guvernelor care beneficiază de ajutor¹⁷ şi în funcţie de interese economice, politice şi de altă natură ale unor state, companii, grupuri de interese puternice şi influente în arena internaţională). Ajutorul este interguvernamental şi înseamnă control şi dependenţă. Se poate ajunge şi la o marginalizare a unor state, comunităţi, la o alocare defectuoasă a resurselor între bunurile private şi cele publice; se creează bogăţie dar nu se răspunde adeseori necesităţilor sociale stringente reale şi de mediu. Mai mult pieţele financiare globale pot masca crize¹⁸.

Globalizarea este văzută ca un proces multicauzal care are drept rezultat faptul că evenimentele ce au loc într-o parte a globului au urmări/

1.2.2.Globalizarea socio – culturală

repercusiuni din ce în ce mai ample si adeseori invazive asupra societăţii şi asupra problemelor din alte părţi ale globului. Se produc schimbări în societate şi în economia mondială care rezultă din comerţul internaţional extern şi din schimburi culturale. Automat cresc interdependenţele şi dispar ( sau se micşorează ) anumite bariere. Schimbările din tehnologie, inventică, inovaţie şi cercetare, în special în zona telecomunicaţiilor ( comunicaţiilor ) şi transporturilor, au impact covârşitor asupra economiilor şi societăţilor. În acest context este evidentă atrofierea chiar dispariţia pieţelor (tradiţionale, clasice) naţionale¹⁹.

1.2.2. Globalizarea socio - culturală

Interacţiunile şi interdependenţele dintre sfere/zone/niveluri diferite sunt evidente. Schimburile economice au repercusiuni asupra mediului social-cultural. Astfel, ne aflăm în era în care cea mai mare parte a vieţii sociale este determinată de procesele globale,era în care culturile, economiile şi graniţele naţionale se atrofiaza si chiar au început să dispară. Economia mondială s-a internaţionalizat în dinamica sa fundamentală, este dominată de forţe ale pieţei incontrolabile, principalii săi actori economici şi agenţi majori ai schimbării sunt corporaţiile transnaţionale ( CTN ) care nu se supun nici unui stat şi care se situează voluntar pe piaţa mondială acolo unde avantajele primează²⁰.

Globalizarea duce la crearea de strategii politice de control naţional şi internaţional al economiilor de piaţă în vederea promovării dezideratelor sociale. Absenţa unui model comun acceptat al unei noi economii

analist, contabil Răzvan – Ioan Tulpan

( mondiale ) globale, faptul că noua economie şi noua societate sunt diferite de cele anterioare precum şi lipsa unei viziuni istorice viabile & cu adevarat reprezentative arată că sistemul internaţional este încă într-o dinamică brutala,e necristalizat, neunitar.²¹

Anthony Smith susţine că cultura globală este imposibilă, existând „un supermarket cultural global”²². Mondializarea media, răspândirea informaţiei cu invazia electronică, anularea practic a distanţelor geografice prin mass-media,comunicaţii şi transporturi duce la un amalgam impropriu neunitar ( neomogen ), artificial. S-a ajuns la o modificare ( chiar ştergere ) a diferenţelor socio- culturale specifice, firesti, cu specific local. Totuşi, se pomeneşte despre „satul planetar”, despre binefacerile civilizaţiei şi răspândirii valorilor societăţilor democratice ( occidentale în principal ). Însă este prezentă periclitarea prin globalizare a identităţii naţionale, culturale, chiar religioase, acestea fiind supuse erodării, mutaţiilor şi omogenizării forţate nenaturale.

* * *

• MC WORLD ŞI ALERTA IDENTITARĂ -

Inventarul problemelor globale stimulează ample dezbateri publice ( în special în statele dezvoltate ) şi duce implicit la apariţia unor identităţi transnaţionale antrenând colaborarea dintre agenţi statali şi mişcări cetăţeneşti, ONG-uri, mass-media. Dialogul transnaţional, mobilizând grupuri marginalizate şi asigurând dezvoltarea procesului politic global înseamnă penetrarea sferei ( adeseori conservatoare si protectioniste ) a

reţelelor internaţionale. Astfel se poate media între interesele locale şi instituţiile globale (FMI, BM, BERD),iar activismul transnaţional,mişcările sociale transnaţionale pun fundamentele şi clădesc în acelaşi timp capitalul social global. MC World ( Mc Lumea ) este definită ca o standardizare internaţională a stilurilor de viaţă (westernization), proces considerat în esenţă anticultural, sufocând diversitatea – susţine S. Latouche. Deteritorializarea culturii, numeroasele interferenţe, penetrări si mutatii duce inevitabil la slăbirea legăturilor esentiale cu rădăcinile ( originea )²³

Există o întrepătrundere între trei sfere : globalizare ( ca proces multidimensional ), globalizare ( ca mesaj, ideologie ) şi globalitate (inventarierea faptelor petrecute, constatabile). Oricum, există un cosmopolitism practic, un triumf al Occidentului cu întreţinerea acestei dominaţii culturale care estompează senzaţia de identitate – proprietate : se ajunge la Mc Donaldizarea culturii cu instaurarea transconsumerismului. se ajunge la descentralizare, infidelizare faţă de instituţiile mamă şi nesiguranţa relaţiilor de putere, incertitudine şi declinul încrederii – adică alienare şi mutaţi negative identitare. Privitor la dialogul transnaţional se evidenţiază faptul că cultura modernă plebee oferită în fluxuri, transformă mijloacele tehnice ( ale mass-media, internetului, comunicaţiilor ) în instrumente culturale cu semnificaţie de sine stătătoare; sub apartenenţa omogenizării cultura medie adâncind de fapt izolarea şi alienarea şi atentând practic chiar la preţiosul „capital social” ( indispensabil ) al umanităţii²⁴. Rolul culturii este vizibil în scădere; cultura infestată de consumerism se degradează accelerat modificându-se,suferind mutaţii, fiind subjugată de piaţă, de senzaţionalism, de mediocritate²⁵.

1.2.2.Globalizarea socio - culturală

Multiplicarea şi autopropulsarea problemelor, creşterea interdependenţelor, însoţite de şocurile culturale, în absenţa unui centru decizional ( reprezentativ ) de gestiune denotă faptul că dinamica acestor fenomene este în mare măsură imprevizibilă, necontrolabilă cu precizie la nivel global²⁶. În cazul U.E. ( E.U. ), prin integrare se cedează automat o parte din autonomie şi identitate, practic, de multe ori, se atentează la aceste valori indispensabile. În ce măsură se poate face integrarea prin diferenţiere, prin păstrarea ataşamentului comunitar propriu ( teritorial, etnic, religios, lingvistic ), prin multiculturalitate, va releva istoria.

Cu siguranţă în lumea de astăzi, a globalizării comunicaţiilor, a expansiunii transporturilor, a turismului accesibil se poate vorbi de globalizare socio- culturală respectiv de interacţiuni / crize socio- culturale.

[...] Se înregistrează o serie de tranziţii globale asociate cu tehnologia informaţiei, compilarizarea şi mercantilizarea cunoaşterii. Prin creşterea presiunii asupra autonomiei locale şi identităţii culturale regionale, generate de creşterea interconexiunilor culturale şi sociale, se produce o deschidere la diversitate ( cu elemente duale- pozitive şi negative ). Astfel, identitatea personală şi relaţiile interpersonale ( bazele tradiţionale ale identităţii, ale orientării şi dezvoltării eu-lui ) se modifică, îşi pierd sensul şi semnificaţia tradiţională²⁷.

analist, contabil Răzvan – Ioan Tulpan

În acest context se pune şi problema funcţionării diferitelor organizaţii locale, naţionale, regionale, supra – regionale, mondiale care sunt influenţate ( în diferite grade ) de globalizarea socio-culturală, influenţând la rândul lor schimbările generate de la nivelul politic cu repercusiuni la niveluri / planuri diferite, implicit şi în planul social-cultural.²⁸

De pildă, la nivel ( oficial ) european, în 2002, la nivelul Adunării Regiunilor Europei, miniştrii culturii statelor membre U.E. au semnat „Declaraţia de la Brixen / Bressanone” despre diversitatea culturală, opunându-se excluderii de la negocieri a populaţiei / publicului / electorilor, sub pretextul păstrării secretului diplomatic. O altă preocupare importantă se referă la invadarea la nivel cultural cu filme din SUA, India şi Brazilia, cu impact asupra culturilor. Se pune accentul în special pe problematica promovării valorilor occidentale, americane²⁹.

Faptul că numeroasele comunităţi / culturi se află în stadii diferite din punct de vedere al organizării sociale, culturale dar şi religioase, faptul că pe lângă valorile comune universale împărtăşite în mod natural/liber au şi valori proprii , diferite de ale altor culturi, arată că este impropriu şi dificil de apreciat măsura în care valorile occidentale / democratice / capitaliste trebuie răspândite forţat, acum, în aceste societăţi / culturi aflate la niveluri diferite de dezvoltare, fiecare societate cu particularităţile sale intrinseci fireşti. O nivelare forţată, ce nu poate fi asimilată natural duce la mutaţii, perturbări şi „unitate” artificială, improprie.

1.2.3.Globalizarea politică

1.2.3. Globalizarea politică

Naţiunile, statele, federaţiile, regiunile sunt actualii actori ai scenei politice regionale şi internaţionale.Grupurile de interese/presiune au, în continuare o influenţă reală ( mai mică sau mai mare ) la toate nivelele, în toate sferele.

Cedarea de către state a anumitor atribuţiuni către ( supra ) actori precum U.E.,ONU, iar în sfera economică şi financiară către instituţii precum BM şi FMI, denotă că politicul şi economicul se întrepătrund, iar interdependenţele cresc. Cedarea parţială a suveranităţii statale prin prisma cooperării şi globalizării poate duce la neînţelegeri, nemulţumiri, tensiuni, conflicte diplomatice sau chiar militare.

Globalizarea politică, economică, socială, culturală, religioasă, globalizarea comunicaţiilor, a turismului, precum şi celelalte forme pe care le îmbracă globalizarea, toate acestea au legătură, din păcate, şi cu globalizarea criminalităţii organizate şi a terorismului.

[...]

* * *

Circumstanţe atenuante se pot acorda, probabil, şi pentru faptul că şi infractorii sunt oameni, au familii, au trăiri sufleteşţi şi, probabil au făcut şi fac fapte bune [ n.a. ].

* NOTA Vezi Rugăciunea ( Domnească ) Tatăl Nostru „ [ ... ] Şi ne iartă nouă greşelile noastre / Precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. ”

1.2.5.Globalizarea poluării

1.2.5. Globalizarea poluării

Poluarea este definită ca fiind ,, o stare negativă a relaţiei dintre mediul creat de om şi mediul natural [...] caracterizată prin depreciera ciclurilor normale de viaţă biogeochimică ca urmare a acţiunii unor factori poluanţi”*.

Aceşti factori pot fi de factură chimică, termică, radioactivă, sonoră etc.. Gravitatea fenomenelor, manifestărilor negative legate de poluare constă şi în faptul că nu se cunosc limitele superioare tolerabile ale poluării, limitele dincolo de care efectele negative sunt practic extrem de grave şi sunt ireversibile.

Mai mult, efectele negative sunt cu efect întârziat, există decalaj între evacuarea unui poluant în mediu şi apariţia efectelor poluării care afectează ecosistemele. Poluarea este de mai multe feluri şi se manifestă la diferite niveluri. Astfel putem vorbi despre poluare chimică, termică, sonoră ( fonică ), biologică etc., poluare a aerului ( care are ca efect şi reducerea stratului vital protector de ozon, efectul de seră cu încălzirea planetei însoţită de numeroase alte efecte secundare nefaste, efecte generate de emisiile de bioxid de carbon ( dioxid de carbon ), de freon de la frigidere, instalaţii de aer condiţionat, tuburi de spray etc. ), a apelor maritime, fluviale etc., poluare a terenurilor ş.a..

* NOTA Mircea Coşea, Ilie Gavrilă, Dan Niţescu, C-tin Ghiţă Popescu, Paul Tănase ( coordonator ), Economie, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 1995, p. 142.

analist, contabil Răzvan – Ioan Tulpan

1.2.5.1. Poluarea mediului, cosmetică, medicamentoasă şi alimentară

Privitor la poluarea mediului şi la ecosisteme amintim unele noţiuni folositoare pentru înţelegerea fenomenului * :

• populaţia este un ,,sistem compus din indivizi ai aceleiaşi specii şi care sunt situaţi în aceeaşi zonă” ;
• biotopul este ,,spaţiul în care trăieşte un organism din lumea animală sau vegetală, inclusiv factorii de mediu care acţionează asupra lui” ;
• biocenoza ,,reprezintă sistemul de populaţii care trăiesc împreună în aceeaşi zonă şi realizează împreună o activitate definită” ;
• ecosistemul este ,,unitatea organizatorică elementară, alcătuită din biotop ocupat de o biocenoză şi capabilă de realizare a productivităţii biologice” ;
• biosfera ,,reprezintă conceptul ecologic cel mai cuprinzător, acesta cuprinzând toate ecosistemele de pe Pământ” ( Terra ) ;
• componentele mediului înconjurător sunt fizice, naturale sau abiotice ( aer, apă, sol ), biotice ( organismele ) şi sociale .*

* NOTA Agentul Orange ( substanţă chimică folosită din păcate ca armă biologică ), cu puternice efecte toxice, unele chiar atipice ( atât neurologice cât şi de altă natură ) asupra organismului. Afecţiunile specifice bolii generate de expunerea la ,,Agentul Orange” se pot transmite ereditar ( genetic - mutaţii genetice care, deşi sunt negative, pot constitui o formă de protecţie, de protejare a speciei tocmai prin imposibilitatea sau posibilitate de grad redus a persoanelor / organismelor contaminate de a se multiplica, de a produce urmaşi care, evident, vor fi neviabili, bolnăvicioşi, cu afecţiuni multiple ), iar în combinaţie cu afecţiunile provocate de “sindromul de stres post – traumatic” întâlnit în special pe front ( în teatrele de operaţii / operaţiuni ) poate avea un puternic efect distructiv chiar ireversibil în anumite cazuri – a fost folosit ca armă chimică în timpul Războiului Rece. John P. McAfee, Comando prin ploaia tristă, Editura Nemira .

** Corina Filip, Protecţia mediului, Editura Martix Rom, Bucureşti, 2002, p. 13.

1.2.5.1.Globalizarea poluării mediului, cosmetică, medicamentoasă şi alimentară

Trebuie menţionate şi forme de poluare precum cea alimentară, cea prin produse cosmetice, prin medicamente, poluarea electromagnetică - aproape toate cu efecte puternice asupra genomului uman, animal dar şi asupra genomului plantelor, pe care le şi consumăm fie direct în alimentaţie / nutriţie, fie prin medicamente, tratamente etc..*
* NOTA Vezi OMG – organisme modificate genetic şi activitatea militanţilor pentru protecţia mediului, a activiştilor şi a militanţilor pentru protejarea florei, faunei, spaţiului extraatmosferic şi extraterestru, a cosmosului, a planetelor şi a sateliţilor spaţiului extraatmosferic şi extraterestru precum activiştii şi militanţii GREENPEACE.

analist, contabil Răzvan – Ioan Tulpan

În România există polulaţie majoritar ortodoxă [...] pentru a ne ocupa nu doar de trup ci şi de suflet, de spiritul omului, fără de care nu se poate măcar supravieţui!

Mai pe larg despre alimentaţie, igienă şi medicină într-o altă lucare care sper să apară în librării în primăvara sau în vara anului viitor (2010)!

1.2.5.2. Poluarea genetică, electromagnetică şi poluarea nucleară (atomică)

Mutaţiile genetice reprezintă orice modificare în structura şi funcţia materialului genetic, cu efecte asupra indivizilor afectaţi direct cât şi cu efecte practic neprognozabile şi chiar incomensurabile asupra urmaşilor indivizilor (copii, fii, fiice, nepoţi, strănepoţi etc. ) - aspecte pe care le vom trata pe larg şi în detaliu într-o viitoare lucrare [ n.a. ] .

[...] poluarea mediului, poluarea genetică, poluarea nucleară reprezintă factori de risc major atât pentru noi cei de astăzi cât şi pentru urmaşii şi urmaşii urmaşilor noştri dar reprezintă un pericol real şi brutal, o molimă chiar pentru însăşi Planeta Pământ / Albastră (Terra) din Sistemul Solar !

1.2.5.2.Poluarea genetică, electromagnetică şi poluarea nucleară ( atomică )

,,Cutia Pandorei” care a fost de mai multe ori deschisă [...]

* * *

( nesemnificativi la niveluri superioare ) pot influenţa la nivel ascendent, chiar global.

Într-o economie globalizată, dinamica, accelerarea şi răspândirea repercusiunilor internaţionale ale politicilor interne se dovedeşte de mare influenţă. Politicienii admit că există o relaţie circulară între diferite aspecte ale politicilor, ale administraţiei macroeconomice, ale viabilităţii sistemului financiar, ale împărţirii corecte a beneficiilor şi ale reducerii sărăciei.

Capitalul social în economia mondială înseamnă guvernare de calitate, instituţii de piaţă, cadru legal, relaţii personale şi de afaceri. Statele corupte,

1.2.3.Globalizarea politică

mafie puternică sau bine răspândită şi cu o impunere slabă a legii denotă un capital social scăzut³⁰

Politicile generează dependenţe şi prin aspectul legislativ, care nu este de neglijat, aceasta însemnând că o politică viabilă, care poate fi adaptată în funcţie de necesităţi, înseamnă un mare câştig. Aplicarea unor politici performante, adaptate la situaţiile reale existente, cu posibilităţi de monitorizarea şi control constituie un pas pe drumul regularizării anumitor manifestări din economie.

analist, contabil Răzvan – Ioan Tulpan

_________________________________________________________

A T E N Ţ I E !!!

C O P Y R I G H T

FRAGMENTELE DIN ACEST DOCUMENT NU SUNT IDENTICE CU ORIGINALUL, NU SUNT IDENTICE CU FRAGMENTELE DIN CARTE!

* * *

FRAGMENTE DIN CARTEA

“Globalizarea şi noile perspective ale statului : statul naţional între colaps şi supravieţuire” ( volumul I ) / Răzvan-Ioan Tulpan , Sibiu , 2009.

______________________________________________________________________________________________________

1 NOTA Ioan Bari, Globalizarea şi probleme globale, Editura Economică, Bucureşti, p.12.

2 NOTA Ibidem, p.18.

3 NOTA Ibidem, p.20.

4 NOTA Ibidem , p.16.

5 NOTA Ibidem, p.21.

6 NOTA Bernard Guillochon, Globalizarea: o singură planetă, proiecte divergente, Editura Rao,2002, p.7.

7 www.infoeuropa.ro/ieweb.

8 NOTA Zygmunt Bauman, Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura Antet, 199, p.21.

9 NOTA Francis Fukuyama, Construcţia Statelor, Editura Antet XXPress, 2004, p.25.

10 NOTA Ibidem, p.26.

11 NOTA Gheorghe Postelnicu, Cătălin Postelnicu, Globalizarea Economică, Editura Economică, Bucureşti, 2002, p.212.

12 NOTA Paul Hirst, Grahame Thompson; trad. Laura Dragomir, Globalizarea sub semnul întrebării, Editura Trei, Bucureşti, 2002, p.31.

13 NOTA Ibidem,p.32.

14 NOTA Gheorghe Postelnicu, Cătălin Postelnicu, op.cit., p.213.

15 NOTA Ibidem, pp.249-250.

16 NOTA Paul Hirst, Grahame Thompson, op. cit., p.36 şi www.wikipedia.org.

17 NOTA George Soros, Despre Globalizare, Editura Polirom, Iaşi, 2002,p. 38.

18 NOTA Ibidem, p.25.

19 NOTA www.wikipedia.org

20 NOTA Paul Hirst, Grahame Thompson, op.cit. p.16.

21 NOTA bbidem, p. 17-18.

22 NOTA Adrian Dinu Rachieru, Globalizare şi cultură media, Editura Institutul European, Iaşi, 2003, p.13.

23 NOTA Adrian Dinu Rachieru, op. cit., p.83.

24 NOTA Ibidem, p.87.

25 NOTA Ibidem, p.88.

26 NOTA Zygmunt Bauman, op. cit., pp. 74-83.

27 NOTA Ibidem, p.80.

28 NOTA Ibidem, p.18.

29 NOTA www.globalizarea.com.

30 NOTA Diane Coyle, Guvernarea economiei mondiale, Editura Antete XX Press, 2004, pp. 70 şi 105-106.

   A T E N Ţ I E !  C O P Y R I G H T !