SĂNĂTATE...
DE LA PIAȚĂ!
Sfecla
roşie – un aliment sănătos.
OFERTA de CĂRȚI / BOOKS
Sfecla
roşie (beta vulgaris / beta vulgaris rapa / beta rubra)
Se folosesc atât
rădăcina cât şi frunzele de sfeclă. Beta vulgaris are în
compoziţie vitamine (A, B1, B2, C, PP), săruri minerale (magneziu,
zinc, fier, calciu, cupru, siliciu, fosfor sulf ş.a.), oligoelemente
(litiu, mangan, stronţiu, titan, rubidiu, cesiu, brom ş.a.),
aminoacizi (albumină, glutamină, betaină şi aspargină), zaharoză
(zahăr), rafanol, saponozide triterpenice ş.a..
După drojdia de
bere naturală (atenție că, uneori, drojdia
din comerț nu este naturală 100%),
dintre majoritatea vegetalelor folosite, sfecla roşie este campion
la concentraţia de potasiu.
Din beta rubra
(sfecla roşie) se extrage un colorant natural folosit şi in
alimentaţie – extract din sfecla roşie, cu codul E 162
(betanina).
Indicații
Consumul
are efect antiseptic, depurativ şi diuretic, plus efect energizant,
tonic şi stimulent, remineralizant, răcoritor, lenitiv, aperitiv,
nutritiv dar şi colagog ş.a.. Se digeră uşor. Se recomandă
consumul de sfeclă roşie în afecţiuni precum anemia şi uremia,
în inapatenţă şi dispepsie gastrică. Este de folos în caz de
opilaţie şi pentru ajutarea
pancreasului
leneş și
a
ficatului
leneş. Este
bună
în artritism şi reumatism. Consumul de sfeclă roșie este indicat
în TBC (tuberculoză), astm, bronşită, gripă dar şi în caz de
demineralizare, convalescenţă şi îmbătranire, ş.a..
Contraindicaţii
Subliniem
faptul că nu este recomandată diabeticilor (căci
conţine
o mare cantitate de zaharuri) şi remarcăm faptul că sfecla este
iritantă pentru piele.
Atenție
Unii specialiști
și autori precum Dr. Daniel Reid, recomandă a nu se consuma sfeclă
crudă, ci doar fiartă.
Legumele,
rădăcinoase cele mai sănătoase și mai indicate spre
consum sunt
cele care provin din semințe nemodificate genetic, nestropite
cu pesticide, ierbicide ș.a.,
crescute
în soluri fără îngrășăminte artificiale –
adică vegetalele naturale, organice, „de la țară”, de
preferință din zona geografică a consumatorului, de exemplu cele
românești, naturale, de la piață.
Rubrică
realizată de Răzvan-Ioan
TULPAN
E-mail:
AiCarteAiParte.ioan@gmail.com
Surse:
- Răzvan-Ioan TULPAN, „Alimentaţie sănătoasă. Nutiţie naturală [...]”, Sibiu, 2012
- Marius Theodor CABA, „Dietoterapie tradiţională chineză”, Editura Cimarron, Sibiu, 2011
- Xael DE SAINTE-BREUVES, „Fructele şi legumele, izvor de sănătate”, Editura Polirom, Iaşi, 2001,
- Jean VALNET, „Tratamentul bolilor prin legume, fructe şi cereale”, Editura Ceres, Bucureşti, 1987
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu